Vara

George Cosbuc a fost si este unul dintre cei mai cititi si mai iubiti poeti ai nostri. El a aparut in literatura romana , neasteptat de viguros si de nou, intr-o perioada in care scrierile epigonilor eminescieni creasera o stare deprimanta, maladiva, stare din care se parea ca nu exista iesire spre un liman sanatos. A adus sensuri si orizonturi noi, adaugand proaspete valori artistice. Dovada stau volumele sale Balade si idile (1893), Fire de tort (1896), Cantece de vitejie (1904) s.a., care constituie creatia fundamentala a unuia dintre cei mai de seama poeti ai Transilvaniei, supranumit si "poetul taranimii".


Astazi G. Cosbuc este recunoscut ca mare maestru al peisajului cosmic, dar si ca poet al vietii satului: (Noapte de vara, Vestitorii primaverii, Vara, Toamna, in miezul verii, Iarna pe ulita, Manioasa, Nu te-ai priceput, Dusmancele, Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger); al revoltei, al luptei barbatesti si al evocarii istorice: (Noi vrem pamant, Decebal catre popor, Moartea lui Gelu, Pasa Hassan, Dorobantul, Cantecul redutei, Povestea caprarului, Trei, Doamne, si toti trei, Rugamintea din urma, O scrisoare de la Muselim-Selo). Mare poet, el si-a asigurat un loc intre clasicii literatu­rii noastre prin continutul national al operei sale, prin puritatea expresiei si claritatea stilului, prin innoirea limbii poetice.
Vara face parte din volumul Balade si idile, aparut in 1893. Ea ocupa un loc aparte in opera lui George Cosbuc, fiind o admirabila sinteza a lirismului poetului ardelean. Temele lui predilecte: extazierea in fata naturii, idealizarea vietii campenesti, seninatatea orgolioasa in fata mortii, cul­tul pentru neamul sau, pentru stramosi alcatuiesc in poezie un tot inchegat.
Criticul literar Garabet Ibraileanu a consacrat acestei poezii o analiza clasica, apreciind-o drept "cea mai lirica din toata opera tui Cosbuc" si, in acelasi timp, "cea mai frumoasa".


Vara este un imn inchinat naturii, frumusetii, bogatiei si trainiciei ei, o descriere (tablou) in versuri, cu elemente de pastel si de filosofie populara (moartea si viata sunt intelese ca doua etape ale integrarii in natura), G. Cosbuc alege, din diversitatea aspectelor naturii, descrierea unui moment al verii, anotimp care declanseaza in sufletul sau sentimentul sublimului, al echilibrului, al eternitatii in spatiu si in timp (lucru firesc la poetul care tradusese im­nuri din marile epopei indiene: RamayAna , Mahabharata sau Rig-Veda - cantand lumina si soarele ca. principiu al vietii). Garabet Ibraileanu definea, de altfel, atmosfera acestei poezii drept "optimismul unui om care se simte o parte din natura".



Intreaga poezie este o metafora-simbol a frumusetilor naturii si ale vietii, o adevarata oda inchinata bucuriei de a trai. Titlul Vara, prin semificatiile referitoare la anotimp, sugereaza tocmai aceasta atmosfera de frumusete, bogatie, caldura, incantare si fecunditate.
Poezia este alcatuita, din punct de vedere structural, din trei parti, care prezinta, in strofe de mare respiratie (cate 12 versuri fiecare), trei aspecte fundamentale ale lumii. Atitudinea poetului este contemplativa, in primele doua strofe. El urmareste intai planul cosmic, pentru ca, in strofa urmatoare , sa descopere maretia planului teluric; iar in cea de-a treia strofa, contemplatia se transforma in meditatie, intrucat poetul coboara in lumea consideratiilor filosofice, declansate de sentimentul comuniunii om-natura.
Opozitia dintre planul cosmic si cel teluric (pamantesc) se oglindeste, in poezie, prin antiteza dintre static si di­namic. Poetul ne ofera ocazia de a exemplifica descoperi­rea unitatii in diversitate: solemnitatea (in prima strofa), exuberanta (in a doua strofa) si meditatia grava asupra conditiei umane (in a treia strofa).
Prima parte a poeziei este consacrata spatiului cosmic. Poetul vede Ceahlaul nu din zona Nasaudului, ci din valea Moldovei, "la apus" Pe fondul unei solemne seninatati, al unei bucurii care invaluie intregul univers, spatiul ceresc apare fix, grav, etern:
"Priveam fara de tinta-n sus-intr-o salbatica splendoare, Vedeam Ceahlaul la apus, Departe-n zari albastre dus, Un urias cu. fruntea-n soare, De paza tarii noastre pus".


Aceasta prima parte este mai putin picturala si mai mult sugestiva; domina imaginile vizuale, statice, poetul adresandu-se parca celui care a vazut, candva, privelistea si a indragit-o. Muntele este privit vara, intr-o "salbatica splendoare".

sfarsitul clasei a 6 a

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Examenele de Evaluare Naţională 2014 pe care le susţin elevii de clasa  a II-a, a IV-a şi a VI-a au loc în perioada 28 mai şi 6 iunie.

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Primiii care dau testele sunt elevii clasei a IV-a. Ei sunt vor da un test pentru evaluarea competenţelor de înţelegere a textului scris în limba română şi un test pentru evaluarea competenţelor de matematică. Elevii care aparţin minorităţilor naţionale, care studiază după un curriculum în limba maternă, vor şi un test de evaluare a înţelegerii textului scris în limba maternă.

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a constă în administrarea a trei teste vizând evaluarea competenţelor de receptare a mesajelor citite, evaluarea competenţelor de producere a mesajelor scrise şi evaluarea competenţelor de matematică.

Elevii care au urmat cursurile clasei a II-a în limba maternă vor susţine, pe lângă testele la limba română şi matematică, încă două probe în care le vor fi evaluate competenţele de receptare a mesajelor citite şi competenţele de producere a mesajelor scrise, ambele în limba maternă.

În cadrul evaluării la clasa a II-a, testul de evaluare a competenţelor de receptare a mesajelor citite şi testul de evaluare a competenţelor de producere a mesajelor scrise se desfăşoară în aceeaşi zi, cu o pauză de 10 minute între ele.

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. La clasa a VI-a, evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a VI-a constă în susţinerea unui test pentru evaluarea unor competenţe specifice ariei curriculare „Limbă şi comunicare”, respectiv a unui test pentru evaluarea unor competenţe specifice ariei curriculare „Matematică şi Ştiinţe ale naturii”.

Fiecare test este elaborat pentru a putea fi rezolvat în 25 de minute la clasa a II-a şi în 60 de minute la clasele a IV-a şi a VI-a.

Elevii nu primesc note sau calificative, iar rezultatele obţinute nu se vor trece în catalog.

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Calendarul Evaluărilor Naţionale de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a

Reguli de conduita

Internetul este o lume careia nu indraznesc sa-i mai spun virtuala ci mai degraba paralela.

Fiind o lume creata de om, ca si astalalta, a fost gandita perfecta dar a fost implementata cu erori.

La baza erei informatiei sta comunicarea. Pe Internet aceasta are loc in multe feluri: posta electronica, audio/video conferinta, mesaje instant si altele.

Pe Internet ca si in viata astalata e nevoie de o conduita. Pe Internet ca si in viata astalalta conduita le lipseste multora.

Sunt cateva lucruri care nu se fac:

0) Cand trimiti un e-mail, nu folosesti Cc (carbon copy) decat daca tii in mod expres ca cei ce vor primi mesajul sa vada cui i-ai mai scris. In cazurile in care aceasta transparenta nu e necesara foloseste Bcc (blind carbon copy) iar la To pune - ti adresa ta sau una fictiva.

1) Nu trimite e-mailuri fara subiect. Subiectul e singurul element dupa care poti gestiona cat de cat corespondenta cu o persoana. In functie de cat de inspirat esti atat de destinatarul cat si tu o sa mai stiti sau nu peste o saptamana care era mesajul cu "problema".

2) Nu da raspuns/reply la emailuri cu un subiect daca ai de gand sa scrii un mesaj care nu are legatura cu subiectul. Valabil si pentru redirectare/forward.

3) Daca redirectezi un mesaj si clientul de email pe care il folosesti include in corpul mesajului adresa celui de la care ai primit mesajul, sterge-o daca nu ai intentia ca destinatarul sa o cunoasca.

4) Cand dai reply unui email, nu lasa mai mult de un mesaj in coada celui pe care-l scrii altfel ajungi sa trimiti o fraza urmata de alte 30 de mesaje vechi.

5) Nu trimite felicitari virtuale pe adresele prietenilor, nu le recomanda sa foloseasca site-uri, aplicatii, etc on-line. Pastreaza adresele de email pentru tine. La fel cu numerele de telefon si id-urile de messenger.

6) Nu-ti da parola de yahoo messenger, gtalk etc pe nici un alt site. Daca nu faci treaba asta, toate id-urile prietenilor tai, deci si adreslee lor de email vor fi accesibile si toti vor primi mesaje pe care nu si le-au dorit.

7) Nu redirecta mesaje tampite sau informatiile pe care nu le verifici. Yahoo-ul o duce foarte bine, nu da faliment, nu se inchide. Nu o sa primesti nici un telefon mobil de la nimeni nu conteaza cator persoane le scrii acelasi mesaj. Nici un printz din Africa nu o sa-ti trimita sume imense de bani, nu-ti trimite datele de cont. "This is so fun" + emoticon + adresa de website si altele asemenea venind de la prieteni care nu-ti scriu mai niciodata in engleza si din senin sunt mesaje trimise de aplicatii care le-au furat parolele (furat in sensul ca i-au pacalit sa le dea ei de buna voie) deci nu vizita site-ul si daca il vizitezi, nu fa ce scrie acolo :)

8) Nu folosi Internet Explorer (decat daca stii ce faci). Internet Explorer a fost de-a lungul timpului cea mai usoara cale de a te alege cu un spyware. Foloseste Firefox. Foloseste un antivirus (unul singur doar, AVAST de exemplu).

9) Nu copia si trimite adrese din interiorul site-urilor care necesita autentificare, e inutil si frustrant pentru cel care incearca sa le vizualizeze.

Elena Cuza

În 1844, ea l-a întâlnit, s-a îndrăgostit şi s-a căsătorit cu Alexandru Ioan Cuza. Dacă pe atunci ar fi existat cabinete de consultanţă maritală, probabil că ar fi fost sfătuiţi să nu o facă. El era o fire extrovertită, impulsivă, care se simţea bine printre oameni, foarte galant cu femeile. Ea era o introvertită, cu o mulţime de inhibiţii drapate în convenţionalitatea tipică societăţii burgheze victoriene, pe care i le inculcase o mamă dominatoare. Slabele şanse ca acest mariaj să meargă au fost anulate de la început de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urmaş soţului ei şi de faptul că a pus datoriile faţă de mamă înaintea celor faţă de soţ. La 30 aprilie 1844 scria: “Crede-mă, mamă, noile sentimente pe care le am faţă de soţul meu nu mă vor împiedica să te iubesc”. Atunci când, tremurând, i-a mărturisit mamei ei dragostea pentru Cuza, aceasta a întrebat-o cine era. “Cel care i-a bătut pe evrei la Iaşi”, i-a răspuns ea. “Atunci înseamnă că se teme de Dumnezeu”, a replicat mama şi i-a dat consimţământul.

Cred că şi într-o căsnicie nereuşită există totuşi câţiva ani de fericire şi dragoste adevărată. Se pare că acesta a fost şi cazul tinerei perechi. Ei s-au stabilit în modesta casă a părinţilor lui Cuza, Ion şi Sultana, din Galaţi.

După înăbuşirea revoluţiei de la 1848, Elena Cuza a dovedit o altă trăsătură de caracter. Pusă în faţa unei situaţii periculoase, ” revoluţionarii fugeau din Iaşi spre Galaţi, urmăriţi de oamenii domnitorului Mihail Sturdza “, ce ameninţa siguranţa soţului ei, această tânără femeie timidă şi lipsită de încredere în sine, a dovedit o energie extraordinară, iniţiativă şi hotărâre. A pornit singură de la Soleşti spre Galaţi, unde a mers să îl vadă pe consulul britanic Cuninghan. Împreună au pus la punct evadarea lui Cuza la Brăila. De acolo, au fugit la Cernăuţi şi mai departe la Viena şi Paris. S-au reîntors în Moldova peste un an, când venise domn Grigore Ghica.

Neînţelegeri şi infidelităţi

La scurtă vreme după ce Cuza a fost numit pârcălab la Galaţi (1852) au apărut primele neînţelegeri în căsnicia lor. Farmecul şi veselia naturală ale lui Cuza atrăgeau femeile din societatea gălăţeană şi cea ieşeană, faţă de care el nu rămânea indiferent. Numeroasele sale infidelităţi au devenit subiect de bârfe, ajunse şi la urechile mamei Elenei.  În acea societate dominată de bărbaţi, infidelitatea, în special cea a soţului, era acceptată ca un lucru comun, ba chiar, în anumite cercuri boiereşti, era socotită drept ceva absolut necesar. De regulă, ea nu ducea la divorţ şi nici nu marca o carieră politică, cu condiţia să fie făcută cu un dram de tact şi cu discreţie pentru a proteja victima. În cazul Elenei, asemenea precauţii nu au fost luate şi ea a suferit o umilinţă personală, considerând viaţa socială, în prezenţa soţului, de nesuportat. În faza de început rana a provocat mai curând melancolie decât note amare. Sănătatea i-a fost afectată şi Cuza i-a sugerat să plece la Paris  – “a fost primul dintr-un şir de asemenea exiluri ” -, în primul rând pentru că îşi dorea să fie liber. La insistenţele Catincăi Rosetti, pe care Cuza avea să o deteste, Elena a revenit în ţară în 1853. Dar a continuat să petreacă mai multă vreme la Soleşti decât cu soţul ei la Galaţi.

Dubla alegere a lui Cuza în ianuarie 1859 a venit ca o surpriză pentru ambii soţi. Deşi şi-a controlat bine emoţiile faţă de cei din jur, angoasa Elenei a sporit. Era foarte tânără şi lipsită de experienţă, complet nepregătită pentru noua situaţie. Iată ce îi scria mamei ei: “Mâine voi merge la o recepţie şi mărturisesc starea de confuzie. Am trăit întotdeauna departe de societate şi nu cunosc nici eticheta, nici obligaţiile pe care trebuie să mi le asum. Sper în generozitatea compatrioţilor mei, care-mi vor ierta naivitatea şi simplitatea”.

Internetul

Termenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte englezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Cuvântul are două sensuri care sunt strâns înrudite, în funcție de context:

• Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numele ARPAnet.

Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.

Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.

• Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este justificată: rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-rețeaua „Internet” de mai sus.

primavara

Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziția de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalența dintre durata temporală zilei și a nopții, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existența unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă emisferă.

Similar, terminarea primăverii și începutul verii astronomice este considerată a fi în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit solstițiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstițiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică, același solstițiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu "antinomia" echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existența unui solstițiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstițiul "opus" marchează cealaltă emisferă.
În realitate, datorită condițiilor specifice geografice și climatice ale diferitelor locuri care aparțin zonelor temperate, există foarte multe criterii care trebuie considerate pentru a marca anotimpul primăvară. Aceste diferențieri specifice au marcat profund viața oamenilor din diferite zone ale planetei din punct de vedere agricultural, existențial, filozofic și cultural. Întotdeauna, primăvara și echivalentul său conceptual, filozofic și ideatic au însemnat dezghețul, topirea, trezirea la viață, reînoirea și renașterea naturii, vieții și a societății.

Drepturi de autor

Drepturile de autor sau copyright (anglicism care se pronunță [ pron. copiraĭt ] ) reprezintă ansamblul prerogativelor de care se bucură autorii cu referire la operele create; instituția dreptului de autor este instrumentul de protecție a creatorilor și operelor lor.
Operele literare și artistice sunt protejate de „Convenția de la Berna pentru protecția Operelor Literare și Artistice”, care datează din 1886, fiind revizuită în 1971.
După Convenția de la Berna nu mai este necesară indicarea faptului că o operă este protejată de drepturile de autor atât timp cât „proprietatea intelectuală a unei opere literare, artistice sau științifice corespunde autorului pentru simplul fapt că el a creat-o” și „sunt considerate obiecte ale proprietății intelectuale toate creațiile originale literare, artistice și științifice exprimate prin orice mediu și pe orice suport, tangibile sau intangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa în viitor”.
În lumea digitală se aplică aceleași legi ale proprietății intelectuale și drepturilor de autor ca și pentru toate celelalte creații originale.
În martie 2002 a intrat în vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor (WCT) și în mai Tratatul OMPI pentru Interpretare și Fonograme (WPPT).
Ambele „Tratate ale Internetului” (cum sunt cunoscute) au fost realizate în 1996 de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Astfel este actualizată și completată Convenția de la Berna și se introduc elementele societății digitale. Într-o perioadă de 6 ani (1996 - 2002), se realizează ratificarea acestor noi tratate de 30 de țări, minimul cerut de Organizația Națiunilor Unite, pentru punerea sa în aplicare.